Decizie privind recuperarea pensiilor încasate necuvenit și clarificări de la CCR în privința excepțiilor de neconstituționalitate

Curtea Constituțională respinge două excepții de neconstituționalitate

În Monitorul Oficial nr. 72/2026, Curtea Constituțională a publicat două decizii majore prin care respinge excepții de neconstituționalitate privind Codul de procedură civilă, menținând astfel regulile actuale ale justiției civile.

• Decizia nr. 425/2025: A fost contestată sintagma „în ultimă instanță” din art. 519 CPC, care limitează dreptul instanțelor inferioare de a sesiza Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Curtea a decis că această restricție nu încalcă dreptul la un proces echitabil, fiind o măsură rezonabilă pentru a evita suprasolicitarea instanței supreme și a asigura uniformitatea jurisprudenței.
• Decizia nr. 426/2025: A fost atacat art. 78 alin. (2) CPC, care permite judecătorului să sugereze părților introducerea în cauză a unor terți chiar în timpul procesului. Curtea a respins excepția, considerând că rolul activ al judecătorului în stabilirea cadrului procesual nu afectează imparțialitatea, atâta timp cât decizia finală aparține părților.

Aceste decizii consolidează stabilitatea procedurilor judiciare, evitând interpretări divergente care ar putea genera instabilitate în sistemul de justiție.

ÎCCJ respinge sesizarea privind recuperarea pensiilor încasate necuvenit

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca inadmisibilă, o sesizare a Curții de Apel Bacău privind interpretarea art. 107 și 179 din Legea pensiilor (nr. 263/2010). Problema viza dacă recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie încălca dreptul de proprietate (art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO), în cazul în care beneficiarul a acționat cu bună-credință.

• Context: Un pensionar a contestat decizia casei de pensii de a-i recupera 9.732 lei, susținând că plata s-a făcut pe baza unei erori administrative și că restituirea ar fi o sarcină excesivă.
• Decizia ÎCCJ: Sesizarea a fost respinsă pentru că nu îndeplinea condițiile de noutate – problema fusese deja dezlegată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în cauza Dumitrescu c. României (2023), unde s-a stabilit că recuperarea este permisă, dar trebuie analizată în concret (bună-credință, situația financiară a pensionarului etc.).

Ce înseamnă asta pentru cetățeni?
- Casele de pensii pot continua să recupereze sumele plătite eronat, dar instanțele vor trebui să evalueze de la caz la caz dacă restituirea este proporțională.
- Pensionarii cu venituri modeste ar putea obține scutiri dacă dovedesc că plata a fost făcută fără rea-credință și că restituirea le-ar afecta grav nivelul de trai.

Alte măsuri administrative relevante

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a prelungit cu 6 luni termenul de finalizare pentru lucrările de cadastru finanțate în 2024, din cauza întârzierilor în execuție.

Colegiul Fizioterapeuților din România a actualizat Codul deontologic, introducând reguli mai clare privind:
- Colaborarea cu medicii și alți profesioniști din sănătate.
- Limitarea telemedicinei (fizioterapia la distanță este permisă doar pentru monitorizare, nu pentru diagnostic sau tratament direct).

De ce contează?
- ANCPI: Prelungirea termenelor poate accelera procesul de întabulare a proprietăților, esențial pentru accesarea fondurilor europene și clarificarea drepturilor de proprietate.
- Fizioterapeuții: Noile reguli întăresc responsabilitatea profesională și transparența în relația cu pacienții.

Concluzii pentru public:
✅ Justiția civilă rămâne predictibilă, cu reguli clare privind sesizarea ÎCCJ și rolul judecătorilor.
✅ Pensiile vor continua să fie revizuite, dar recuperările vor fi analizate mai atent pentru a proteja pensionarii vulnerabili.
✅ Administrația publică și profesiile din sănătate se adaptează la noile realități, cu măsuri care vizează eficientizarea și transparența.

🔗 Sursă: Monitorul Oficial Partea I nr. 72

Acest articol a fost generat automat folosind Monitorul Oficial al României ca sursă.