CCR anulează legea transferului de terenuri către proprietarii de clădiri, medicamente noi în programele de sănătate și autorizări în domeniul 5G

Bună ziua și bine v-am găsit! Iată ce s-a mai publicat nou în Monitorul Oficial și poate nu ai aflat încă.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea care permitea proprietarilor de clădiri să devină proprietari și pe terenurile aferente

Curtea Constituțională a României a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Klaus Iohannis și a declarat neconstituțională Legea pentru modificarea art. 24 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, adoptată de Parlament în iunie 2024. Decizia, publicată în Monitorul Oficial, blochează un mecanism care ar fi permis mii de proprietari de clădiri, construite pe terenuri de stat sau ale autorităților locale, să obțină gratuit dreptul de proprietate asupra acestor terenuri, fără acordul prealabil al unităților administrativ-teritoriale (UAT).

Ce prevedea legea contestată?

Proiectul, inițial adoptat tacit de Senat și modificat substanțial de Camera Deputaților, extindea dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente construcțiilor edificate de: foste cooperative agricole de producție (CAP-uri), întreprinderi agricole de stat (IAS-uri), stațiuni de mașini agricole (SMA-uri), societăți comerciale cu capital de stat sau alte entități cooperatiste sau meșteșugărești.

Condițiile impuse pentru obținerea titlului de proprietate includeau:
1. Dovada proprietății asupra clădirii.
2. Înregistrarea construcției în registrul agricol și plata taxelor.
3. Absența altor drepturi de proprietate asupra terenului.
4. Solicitarea unei suprafețe de maximum 2 hectare.

De asemenea, legea stabilea un termen de 6 luni de la intrarea în vigoare pentru depunerea cererilor, fără a reglementa însă garanții pentru protejarea patrimoniului public sau privat al statului și UAT-urilor.

De ce a fost declarată neconstituțională?

Curtea a identificat trei motive principale care au condus la decizia sa:

1. Încălcarea principiului bicameralismului

• Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a introdus modificări majore față de varianta adoptată tacit de Senat (prin depășirea termenului de dezbatere), fără ca acestea să fi fost analizate de prima cameră.
• Adăugarea unor condiții noi (limita de 2 ha, termenul de 6 luni) și extinderea categoriilor de beneficiari au schimbat esența legii, fără o justificare obiectivă. Curtea a reținut că astfel s-a încălcat art. 61 și 75 din Constituție, care impun colaborarea celor două camere în procesul legislativ.

2. Atacarea dreptului de proprietate publică și privată

• Legea permitea transferul gratuit al terenurilor din domeniul privat al statului către persoane fizice sau juridice, fără a stabili un scop legitim de interes public (ex.: dezvoltare economică, investiții) și fără garanții (ex.: interdicția vânzării terenurilor pentru o perioadă determinată). Curtea a subliniat că astfel de transferuri trebuie să fie justificate de un interes național și însoțite de măsuri care să prevină specula imobiliară (ex.: Decizia nr. 139/2021).
• Autoritățile locale (primării, consilii județene) erau obligate să emită titluri de proprietate la cerere, fără a putea refuza sau negocia condițiile. Curtea a considerat că aceasta încalcă autonomia locală (art. 120 din Constituție) și dreptul de dispoziție al UAT-urilor asupra propriului patrimoniu (art. 44 din Constituție).
• Deși legea viza terenuri din domeniul privat, Curtea a reținut că nu există garanții pentru protejarea bunurilor publice, încălcând art. 136 alin. (2) și (4) din Constituție (inalienabilitatea proprietății publice).

3. Lipsa clarității și previzibilității legii

• Formulări vagi precum „alte foste entități cooperatiste, indiferent de denumirea acestora” sau „terenurile aferente acestor construcții” puteau genera interpretări arbitrare și aplicări neuniforme.
• Legea nu reglementa situația procedurilor aflate în derulare (administrative sau judiciare), ceea ce ar fi putut duce la insecuritate juridică și tratamente discriminatorii (încălcarea art. 16 din Constituție).

🔗Sursă: Monitorul Oficial Partea I nr. 113

Medicamente noi în programele naționale de sănătate

Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) au actualizat lista medicamentelor compensate în cadrul programelor naționale.

• Oncologie: au fost adăugate noi variante de trabectedină (medicament pentru cancer, inclusiv sarcoame) și denosumab (pentru metastaze osoase), produse de companii precum Teva, Ever Pharma sau Amgen. Unele medicamente au prețuri mai mici decât alternativele existente, ceea ce ar putea reduce costurile pentru sistemul de sănătate.
• Boli rare: au fost introduse eltrombopag (pentru purpura trombocitopenică) și risdiplam (pentru amiotrofia spinală musculară), terapii inovatoare care până acum nu erau decontate integral.
• Medicamente retrase: unele tratamente pentru HIV/SIDA și transplant medular au fost eliminate din listă.

🔗Sursă: Monitorul Oficial Partea I nr. 110

Autorizări și respingeri în domeniul rețelelor 5G

Guvernul a aprobat patru companii (Ceragon Networks, Allied Telesis, STRACO HOLDING și Ekinops) să utilizeze echipamente pentru infrastructura 5G în România, cu condiția ca acestea să provină de la furnizori avizați.

În schimb, Intracom Telecom a primit un refuz, invocându-se riscuri pentru securitatea națională. Decizia vine în contextul în care România, ca membră UE și NATO, trebuie să respecte standarde stricte de securitate cibernetică în implementarea tehnologiilor 5G.

🔗Sursă: Monitorul Oficial Partea I nr. 114

Judecătorii care soluționează compensațiile pentru victimele infracțiunilor trebuie să fie specializați în drept penal

Într-o hotărâre recentă (Decizia nr. 393/2025), Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit că atât comisiile de la tribunale, cât și completurile de la curțile de apel care judecă contestațiile privind compensațiile financiare pentru victimele infracțiunilor trebuie să fie formate din judecători specializați în materie penală. Această decizie vine ca răspuns la o sesizare a Curții de Apel Iași și clarifică o dispută juridică apărută după modificarea Legii nr. 211/2004 prin Legea nr. 272/2024.

Până acum, cererile de compensații erau soluționate de judecători nespecializați, iar contestațiile ajungeau la secțiile civile ale curților de apel, deși cauzele erau strâns legate de infracțiuni.

Noua lege a impus ca membrii comisiilor de la tribunale să fie judecători specializați în drept penal, dar nu a precizat explicit dacă și cei de la curțile de apel trebuie să aibă aceeași specializare; ÎCCJ a decis că da: pentru coerență și pentru a asigura o expertiză adecvată în evaluarea daunelor suferite de victime, toți judecătorii implicați trebuie să fie specializați în drept penal.

🔗Sursă: Monitorul Oficial Partea I nr. 117

Acest articol conține o selecție din informațiile publicate în Monitorul Oficial. Dacă doriți un rezumat integral al fiecărui număr, vă rugăm să ne contactați la contact@guvernarein5minute.ro

Acest articol include informații care au fost rezumate și poate conține erori. Verificați mereu sursele oficiale.