ANCPI actualizează regulile pentru construcțiile în curs de execuție, Senatul se poziționează față de strategiile UE pentru digitalizare și inteligență artificială și proiect de investiții pentru digitalizarea MAI

Bună ziua și bine v-am găsit la această nouă ediție! Astăzi vom afla informații noi despre reguli actualizate de ANCPI pentru construcțiile în curs de execuție, respingerea CCR a unei excepții de neconstituționalitate împotriva pensiilor militare plafonate, poziționarea Senatului față de strategiile UE în domeniul digitalizării justiției și al inteligenței artificiale și un proiect de investiții pentru digitalizarea serviciilor din cadrul MAI.

ANCPI actualizează regulile pentru construcțiile în curs de execuție

Agențiea Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCP) a publicat modificări și completări pentru regulamentul de recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară.

Ce s-a decis?

• Construcțiile în curs de execuție (denumite „bunuri viitoare”) pot fi înregistrate în cartea funciară fără măsurători la teren, pe baza autorizației de construire și a documentației tehnice.
• Coduri speciale (ex. C1V, C2V) vor fi atașate numărului cadastral al terenului pentru a identifica construcțiile viitoare.
• Preapartamentarea (împărțirea în apartamente a unei clădiri viitoare) se face pe baza unui act notarial și cu acordul cumpărătorilor, dacă modificările afectează suprafața sau amplasamentul apartamentelor.
• După finalizare, construcțiile trec din stadiul de „bun viitor” în cel de imobil finalizat, iar cărțile funciare devin definitive.

Ce înseamnă asta?

Dacă cumperi un apartament în construcție, acesta va fi înregistrat în sistemul cadastral încă din faza de proiect, cu un cod special. Dacă dezvoltatorul modifică planurile, va avea nevoie de acordul tău dacă aceste modificări afectează apartamentul tău. După ce blocul este gata, proprietatea ta va fi înregistrată ca imobil finalizat.

🔗Sursă: Monitorul Oficial Partea I nr. 174

CCR respinge o excepție de neconstituționalitate împotriva pensiilor militare plafonate la 85%

Curtea Constituțională a respins o excepție de neconstituționalitate împotriva articolului 30 din Legea nr. 223/2015, care plafonează pensia militară la 85% din baza de calcul (salariul de referință).

Pensiile militare vor continua să fie calculate astfel încât să nu depășească 85% din salariul de referință, indiferent de vechimea în muncă. Această regulă se aplică tuturor pensionarilor militari în mod egal.

🔗Sursă: Monitorul Oficial Partea I nr. 176

Senatul se poziționează în privința strategiilor UE în domeniul digitalizării justiției și al inteligenței artificiale

Senatul a adoptat patru hotărâri referitoare la strategiile Uniunii Europene în domeniul digitalizării justiției și al inteligenței artificiale (IA), pe baza raportului Comisiei pentru afaceri europene:

• Senatul susține Strategia europeană de formare judiciară 2025–2030, considerând că transformarea digitală și utilizarea IA în justiție vor crește eficiența, vor reduce costurile și vor îmbunătăți accesul la justiție.
• Aprobă inițiativa DigitalJustice@2030, evidențiind că IA poate reduce numărul de cauze nesoluționate și presiunea asupra bugetelor. Statele membre pot beneficia de experiența altor țări în dezvoltarea instrumentelor digitale, fără a fi nevoite să le creeze individual.
• Susține strategia europeană pentru IA în știință (RAISE), care vizează reducerea fragmentării cercetării și facilitarea colaborării transfrontaliere. Accesul echitabil la infrastructuri de calcul și date poate accelera transformarea rezultatelor științifice în aplicații practice. România este încurajată să participe activ la această inițiativă și să atragă finanțări europene.
• Senatul consideră Strategia privind aplicarea IA oportună, subliniind importanța unei abordări sectoriale și a utilizării responsabile a IA, în concordanță cu valorile europene. Se recomandă accelerarea demersurilor legislative pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2024/1.689 și implicarea mediului academic, a sectorului privat și a societății civile.

🔗Sursă: Monitorul Oficial Partea I nr. 173

România aprobă fonduri pentru participarea în Asociația Internațională pentru Dezvoltare a Băncii Mondiale

Parlamentul a aprobat participarea României la runda de suplimentare a fondurilor Asociației Internaționale pentru Dezvoltare (IDA21) printr-o contribuție voluntară de 5.8 milioane de dolari. Plata se va face în trei tranșe:

• 1.93 milioane dolari în 2026.
• 1.93 milioane dolari în 2027.
• 1.94 milioane dolari în 2028.

Banii vor fi alocați anual din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor.

Ce este Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA21)?

Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA) este divizia Băncii Mondiale care sprijină financiar cele mai sărace țări ale lumii. Aceasta oferă împrumuturi cu dobândă zero sau foarte mică, precum și fonduri nerambursabile, pentru a susține proiecte esențiale. Banii sunt investiți în domenii vitale precum educația, sănătatea, infrastructura și reziliența climatică. În esență, IDA funcționează ca un fond de solidaritate globală creat pentru a stimula creșterea economică și a reduce sărăcia extremă.

🔗Sursă: Monitorul Oficial Partea I nr. 177

Proiect de investiții pentru digitalizarea Ministerul Afacerilor Interne în valoare de aproximativ 98.8 milioane de euro

Guvernul a aprobat nota de fundamentare pentru proiectul de investiții „MAI Digital”, care vizează digitalizarea serviciilor publice oferite de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și structurile sale subordonate (Poliție, Jandarmerie, Pompieri etc.).

Obiectivele proiectului sunt: creșterea numărului de servicii electronice și a gradului lor de sofisticare, reducerea birocrației și minimizarea deplasărilor cetățenilor la ghisee și îmbunătățirea securității cibernetice și a interoperabilității sistemelor informatice.

Valoare totală a proiectului este de aproximativ 98.8 milioane euro, iar sursele de finanțare sunt fonduri nerambursabile din programul „Creștere inteligentă, digitalizare și instrumente financiare 2021-2027” cât și bugetul de stat prin fondurile alocate anual MAI și instituțiilor subordonate. Durata proiectului este de 36 de luni.

Ce rezultate sunt așteptate?

• 15 servicii publice digitalizate până în 2026.
• Peste 900 000 de utilizatori ai noilor servicii digitale până în 2029.
• Reducerea costurilor operaționale și creșterea transparenței.

🔗Sursă: Monitorul Oficial Partea I nr. 176

Acest articol conține o selecție din informațiile publicate în Monitorul Oficial. Dacă doriți un rezumat integral al fiecărui număr, vă rugăm să ne contactați la contact@guvernarein5minute.ro

Acest articol include informații care au fost rezumate și poate conține erori. Verificați mereu sursele oficiale.